Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat recent o nouă prognoză economică pentru România, indicând o inflație estimată de 4,6% în anul 2025. Deși reprezintă o scădere comparativ cu anii anteriori, acest nivel se situează încă peste ținta de inflație urmărită de Banca Națională a României (BNR), semnalând persistența unor presiuni asupra costului vieții și a puterii de cumpărare a populației.
Previziunile FMI vin într-un context în care indicele prețurilor de consum rămâne ridicat, iar efectele inflației sunt resimțite din plin de gospodăriile românești, în special prin creșterea continuă a prețurilor la alimente, energie și servicii.
Ce determină inflația de 4,6% în 2025?
Conform analizei FMI și a experților economici locali, există mai mulți factori care contribuie la menținerea unui nivel ridicat al inflației:
Prețuri mari la energie și combustibili, influențate de contextul geopolitic și de politica energetică europeană.
Creșteri salariale în sectoarele bugetare, care pun presiune pe cheltuielile statului și alimentează cererea.
Politici fiscale neclare, cu ajustări întârziate și un grad redus de colectare a taxelor.
Impactul inflaționist al deficitului bugetar și al cheltuielilor guvernamentale necontrolate.
Deși BNR a majorat dobânzile de politică monetară în ultimii ani pentru a tempera inflația, efectele acestor măsuri se manifestă lent și nu pot compensa complet șocurile externe și deficiențele structurale ale economiei.
Cum va fi afectat costul vieții?
Pentru cetățeanul de rând, o inflație de 4,6% înseamnă:
Prețuri mai mari la alimente de bază, facturi la utilități și servicii zilnice.
Valoare reală redusă a salariilor și pensiilor, în absența unor ajustări salariale corelate cu inflația.
Dificultăți în gestionarea bugetului familial, în special în rândul familiilor cu venituri mici și medii.
Scăderea capacității de economisire, cu efecte negative asupra investițiilor personale.
În acest context, experții recomandă o revizuire atentă a planurilor financiare individuale și o orientare către cheltuieli esențiale, cu evitarea îndatorării excesive.
Răspunsul BNR și perspectivele economice
BNR a indicat în declarațiile recente că menține obiectivul de reducere a inflației anuale către ținta de 2,5%, însă admite că atingerea acestui nivel poate fi întârziată de factori externi și politici economice interne inconsecvente.
De asemenea, se discută tot mai intens despre:
Reformarea fiscală pentru a crește veniturile bugetare fără a afecta economia.
Măsuri de susținere a productivității și a investițiilor în infrastructură.
Sprijin pentru sectoarele vulnerabile, afectate puternic de creșterea prețurilor.
FAQ
Ce este inflația și cum ne afectează?
Inflația reprezintă creșterea generalizată a prețurilor. Afectează puterea de cumpărare a banilor și scade valoarea reală a veniturilor.
Este inflația de 4,6% considerată mare?
Da. În România, ținta BNR este de 2,5%. O inflație de 4,6% indică presiuni semnificative asupra economiei.
Cum pot gestiona creșterea costurilor în 2025?
Prin revizuirea cheltuielilor, prioritizarea necesităților, economisire atentă și evitarea creditelor riscante.
Ce rol are BNR în controlul inflației?
BNR ajustează dobânda de referință și alte instrumente de politică monetară pentru a tempera inflația și a asigura stabilitatea prețurilor.
Va continua inflația să scadă după 2025?
Depinde de măsurile fiscale și monetare adoptate, dar și de evoluțiile externe (prețuri la energie, geopolitică etc.).
Cum pot fi afectate salariile și pensiile?
Fără ajustări conforme cu inflația, veniturile reale vor scădea, afectând nivelul de trai și consumul intern.
