Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României pentru anul 2025, estimând o evoluție modestă de doar 1,6%. Această ajustare vine într-un context marcat de instabilitate macroeconomică, presiuni inflaționiste și incertitudini legate de politicile fiscale și monetare adoptate la nivel național.
Este pentru a doua oară în ultimele șase luni când FMI modifică prognoza privind România, iar semnalul transmis piețelor și investitorilor este clar: riscurile economice sunt reale, iar autoritățile trebuie să acționeze ferm pentru a corecta dezechilibrele din economie.
Cauzele încetinirii economice
Analiza economică prezentată de FMI identifică mai mulți factori care contribuie la această scădere:
Consum intern în scădere: În ciuda unei relative stabilități a salariilor, inflația ridicată și costurile tot mai mari ale traiului limitează cheltuielile gospodăriilor.
Investiții întârziate: Problemele legate de absorbția fondurilor europene și birocrația excesivă afectează dinamica investițiilor publice și private.
Exporturi sub așteptări: Cererea externă pentru produsele românești rămâne slabă, în special în sectorul industrial.
Politici fiscale incerte: Ajustările fiscale întârziate și lipsa unei reforme coerente în colectarea veniturilor afectează încrederea mediului de afaceri.
Acești factori contribuie la o creștere economică lentă, mult sub media europeană anticipată pentru 2025.
Ce presupune o creștere economică de 1,6%?
O astfel de rată de creștere este considerată insuficientă pentru o țară emergentă precum România, care are încă decalaje semnificative față de economiile vest-europene. Creșterea economică de 1,6% nu generează suficiente resurse pentru:
Reducerea semnificativă a șomajului, în special în rândul tinerilor;
Consolidarea sectorului privat;
Finanțarea sustenabilă a sistemelor de sănătate, educație și infrastructură;
Creșterea competitivității și a productivității pe termen mediu.
Reacția autorităților și măsurile posibile
Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României sunt așteptate să vină cu măsuri clare pentru a contracara încetinirea economică. Printre soluțiile discutate se află:
Accelerarea reformelor structurale și a investițiilor în infrastructură;
Politici monetare prudențiale care să mențină inflația sub control;
Creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor;
Reevaluarea cheltuielilor publice pentru a reduce deficitul bugetar.
De asemenea, Comisia Europeană a atras atenția asupra nevoii de stabilitate fiscală și de implementare a angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
FAQ
Ce înseamnă o creștere economică de 1,6% pentru România?
Înseamnă o economie în stagnare, cu un impact negativ asupra locurilor de muncă, veniturilor și investițiilor în infrastructură.
De ce a redus FMI prognoza de creștere economică?
Din cauza consumului intern redus, investițiilor întârziate, exporturilor slabe și incertitudinilor fiscale.
Cum este afectat cetățeanul de rând?
Prin scăderea puterii de cumpărare, lipsa locurilor de muncă bine plătite și stagnarea nivelului de trai.
Poate România evita această încetinire?
Da, dacă va implementa rapid reforme economice și va valorifica eficient fondurile europene.
Cum se compară România cu alte țări din UE?
România rămâne sub media UE în ceea ce privește creșterea economică, în ciuda potențialului de dezvoltare ridicat.
Cine stabilește prognoza de creștere economică?
Instituții internaționale precum FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, dar și autoritățile naționale, prin prognozele proprii.
