În cea mai recentă evaluare financiară, principalele agenții de rating — Standard & Poor’s (S&P), Moody’s și Fitch — au decis să mențină perspectiva negativă pentru ratingul de țară al României în 2025. Deși nivelul actual al ratingului nu a fost modificat, menținerea acestei perspective reflectă îngrijorări majore legate de deficitul bugetar, datoria publică în creștere și instabilitatea din politicile fiscale.
Această poziționare vine într-un moment în care România încearcă să navigheze într-un mediu economic complicat, cu presiuni bugetare, inflație persistentă și reforme economice încă întârziate. Agențiile avertizează că, fără măsuri clare și coerente, riscul de retrogradare rămâne prezent.
Ce înseamnă perspectiva negativă?
O perspectivă negativă nu este o retrogradare în sine, dar reprezintă un avertisment serios. Ea semnalează că probabilitatea ca ratingul să fie coborât în următoarele 12-24 de luni este ridicată. În cazul României, principalii factori invocați sunt:
Lipsa unor măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar structural;
Nivelul în creștere al datoriei publice ca procent din PIB;
Slaba performanță în colectarea veniturilor bugetare;
Incoerența în aplicarea reformelor economice esențiale pentru sustenabilitate pe termen lung.
În plus, incertitudinile politice și schimbările frecvente în cadrul guvernamental afectează negativ încrederea investitorilor și credibilitatea generală a țării în piețele financiare internaționale.
Impactul asupra economiei României
Menținerea unei perspective negative afectează în mod direct și indirect economia națională. Printre consecințele imediate și medii se numără:
Costuri mai mari de împrumut pentru statul român pe piețele internaționale;
Scăderea apetitului investitorilor pentru titlurile de stat românești;
Presiuni asupra monedei naționale, în special în perioade de incertitudine;
Limitarea accesului la anumite instrumente financiare și scăderea credibilității fiscale.
Pe termen lung, dacă ratingul ar fi retrogradat sub nivelul de investiții, România ar putea fi considerată o economie cu risc crescut, cu efecte serioase asupra stabilității macroeconomice și capacității de atragere a investițiilor străine directe.
Ce poate face România pentru a schimba direcția?
Agențiile de rating au fost clare: pentru a reveni la o perspectivă stabilă, România trebuie să demonstreze voință politică și disciplină fiscală. Printre măsurile recomandate:
Reducerea cheltuielilor neesențiale și reformarea aparatului bugetar;
Creșterea eficienței colectării fiscale, inclusiv digitalizarea ANAF;
Crearea unui cadru fiscal predictibil, fără modificări bruște de taxe și impozite;
Accelerarea reformelor din sănătate, educație și administrație publică;
Comunicarea clară cu piețele financiare pentru a restabili încrederea.
FAQ
Ce este un rating de țară?
Este o evaluare a capacității și voinței unui stat de a-și plăti datoriile la timp. Reflectă riscul de credit asociat cu guvernul respectiv.
Care este diferența dintre rating și perspectivă?
Ratingul este calificativul propriu-zis, în timp ce perspectiva (pozitivă, stabilă sau negativă) indică direcția probabilă a viitoarelor modificări.
Ce agenții evaluează România?
Cele trei principale agenții internaționale: Standard & Poor’s, Moody’s și Fitch.
Cum influențează ratingul costul împrumuturilor?
Un rating mai slab crește riscul perceput de investitori, ceea ce determină dobânzi mai mari pentru finanțările guvernului.
Poate România evita retrogradarea?
Da, dacă implementează măsuri fiscale coerente, își reduce deficitul și datoria publică, și oferă stabilitate politică și economică.
Cum afectează această decizie cetățenii?
Indirect, prin costuri mai mari pentru stat, care pot duce la majorări de taxe, reduceri de cheltuieli publice sau instabilitate economică.
